Castel de nisip…

26 11 2009

(scuzati perioada neactiva, pentru cei care m-au citit inainte. am avut prea multe pe cap, dar acum am revenit cu forte proaspete)

Iti amintesti cum a inceput totul? Am ajuns pe plaja si am vazut o mare de poze ale unor castele de nisip. Mi s-a spus ca trebuie sa aleg unu si sa il reproduc perfect pentru a fi fericita. Te-am ales pe tine si am gasit un loc retras unde sa te cladesc. Nu erai plin de turle si scoici colorate, nu erai nici pe departe la fel de stralucitor ca celelalte. Dar erai extraordinar de complex. Aidoma unei case victoriene, cu detalii fine, si modele pe ramele ferestrelor, tu erai decorat cu bucatele mici de inimi frante.

Poarta ta era mica,incat abia intra o furnica si aveai un sant mare si adanc. Am inteles ca ti-e frica de razboaie, de suferinta, de pierderi. Ferestrele erau mari si soarele batea prin geamul facut din cioburi de la sticlele de bere sparte, formand o reflexie verde. Am inceput sa adun materialele. Nisipul il aveam pe tot la dispozitie. Scoicile si cioburile le-am adunat in lungile mele plimbari pe malul marii. Am observat si alte constructoare, dar nici una nu se incumetase sa te realizeze pe tine, dar nu am regretat nici o secunda decizia luata.

M-am intors la locul meu si am inceput sa-ti fac fundatia si am pus toata dragostea mea in ea. Am facut-o ca nici un cutremur, sau om neatent sau inundatie sa o clatine. Si am incept sa-ti cladesc peretii si acoperisul. Eram atenta, dar am uitat sa te ascult, iar dupa un an jumate de truda, te-ai daramat. Ma pierdusem in detalii, si uitasem principalul ingredient: nisipul umed.

Totul s-a daramat si am reinceput sa te construiesc imediat, carand galeti grele de apa si muncind zi si noapte.  Aproape reusisem, trebuia doar sa te decorez si sa construiesc santul, dar o domnisoara neatenta, sau geloasa pe frumusetea ta te-a daramat in treacat, lasand doar fundatia. Am plans ore in sir dezolata si am mai adaugat un element in poza ta, inima mea. Si m-am uitat la marea de poze si am vazut alte fete care te alegeau. Ti-au inteles frumusetea interioara, te-au vrut doar pentru ele. M-am dus si am ales alte poze si lucram la celelalte castele, dar mintea imi statea la tine si in fiecare moment de odihna, in fiecare seara mai lucram o bucata din perete, o lungime da sant. Nu puteam construi nici un alt castel. Toata puterea mea era pusa in tine.

Le observam stangaci pe celalte fete ce te construiau. Nici una nu reusise si lasau totul blta inainte sa inceapa. Dar era UNA, una care ajungea sa te decoreze si care nu cedase, iar tu nu te daramasei. Ea avea sa fie fericita cu tine. Avea sa te construiasca. AVEA SA FI APOGEUL EI! Am vrut sa ii distrug creatia, dar m-am oprit si am preferat sa te vad pe tine realizat. M-am aruncat in marea gri, sub cerul bleomarin si am ales un castel simplu si superficial. L-am cladit repede, si m-am vazut de jumatatea mea de fericire,desi in momentele de melancolie ma uitam geloasa cum ea mai pune o bucata din inima mea in tine.

N-am mai construit nimic, cand o alta fata neatenta mi-a daramat si castelul superficial. Construiam cate putin din tine si atat. AM luat-o cu pasi marunti cate putin, desi stiam ca nu o voi intrece NICIODATA! Am inceput sa accept poze propuse de baieti si construiam repede si apoi le daramam fara sa imi pese. Furam castelele altor tipe, le construiam inaintea lor si le daramam. Distrugeam fete si castele in fiecare seara. Toate paleau in fata complexitatii tale. Plangeam ca nu puteam sa te uit, sa gasesc ceva mai bun. Continuam sa lupt sa te finisez, sa iti ating perfectiunea. M-am luptat un an si apoi am cedat. Dar si EA a cedat. S-a ridicat si te-a calcat la plecare. Am vrut sa imi gasesc puterea sa te ating. Incercam sa te apar de orice, pana si cand eu aveam nevoie de protectie. Luptam si cand nu aveam resurse. Te-am aparat de tocuri si genti, de adidasi si serviete. Luptam pentru ca iubeam sa lupt pentru tine.

Ai inceput sa te clatini. Am cazut cu mainile pline de nisip si insangerate de la cioburi in plaie langa tine, cu ultima bucatica din inima mea in mana, ultima piesa. Pierdusem. Dar atunci mi-ai aratat ca a meritat efortul. M-ai invitat inauntrul tau si mi-ai spus sa pun inima in cel mai protejat loc. M-ai incalzit si mi-ai vindecat ranile, m-ai ocrotit si eu m-am lasat alintata.

Nu am terminat lupta inca, dar acum stiu ca lupti alaturi de mine, ca am intrat in ceea ce credeam ca nu voi reusi niciodata. In inima ta.

Te iubesc.

 





Brad Paisley – She’s everything

30 07 2009

She’s a yellow pair of running shoes
A holey pair of jeans
She looks great in cheap sunglasses
She looks great in anything
She’s I want a piece of chocolate
Take me to a movie
She’s I can’t find a thing to wear
Now and then she’s moody

She’s a Saturn with a sunroof
With her brown hair a-blowing
She’s a soft place to land
And a good feeling knowing
She’s a warm conversation
That I wouldn’t miss for nothing
She’s a fighter when she’s mad
And she’s a lover when she’s loving

And she’s everything I ever wanted
And everything I need
I talk about her, I go on and on and on
‘Cause she’s everything to me

She’s a Saturday out on the town
And a church girl on Sunday
She’s a cross around her neck
And a cuss word ‘cause its Monday
She’s a bubble bath and candles
Baby come and kiss me
She’s a one glass of wine
And she’s feeling kinda tipsy

She’s the giver I wish I could be
And the stealer of the covers
She’s a picture in my wallet
Of my unborn children’s mother
She’s the hand that I’m holding
When I’m on my knees and praying
She’s the answer to my prayer
And she’s the song that I’m playing

And she’s everything I ever wanted
And everything I need
I talk about her, I go on and on and on
‘Cause she’s everything to me

She’s the voice I love to hear
Someday when I’m ninety
She’s that wooden rocking chair
I want rocking right beside me
Everyday that passes
I only love her more
Yeah, she’s the one
That I’d lay down my own life for

And she’s everything I ever wanted
And everything I need
She’s everything to me
Yeah she’s everything to me

Everything I ever wanted
And everything I need
She’s everything to me

nothing else to say….





Grijania…pastele…familionu…

22 07 2009

Bai azi am chef sa injur. Dar asa in masa, pe toata lumea. Stresantilor!

Pai ma nene tu esti dobitoc? Nu vezi ca mama e femeie la volan? Si ca tu boule ii tai fata sa se panicheze si sa imi futa mie creierii dupa cum n-o sa imi iau carnet ca esti tu idiot la 18 ani cu BMW-ul cumparat de tatii?

Da tu bha cu catelul tau cu tot, nu vezi ca asta mica a mea nu face nimic si muistul tau de caine vrea sa o cotaie ca e un obsedat sexual ca si tine?

Stai fha’ nitel, nu vezi ca ne orbesti cu cerceii tai de tabla, decupati in curte? Nu vezi ca te-ai imbracat ca dracu si ma injuri pe mine ca nu ma dau din drumul tau. AUZI MHA? Iti repet ce ti-am repetat si azi vazandu-te: „Pisi, du-te pe centura,ca acolo nu te incurca nimeni si ai si loc pentru curu ala imens.”

BOULE! CRETINULE! NEFUTUTULE! Duci lipsa? Ti se pare ca imi place sa fiu pipaita in autobuz de tine mha? Da ia tine mainile acasa, ca sincer disperatule nu am nevoie de atingeri indiscrete cu nespalati care put de la o posta. Fututi capul ala de gainatz de pasare.

De ce tre’ sa iti speli masina fix in fata blocului meu? Ca sa ce? Sa alunec eu pe spuma lu mama ta si sa cad? Sau aia e sperma..nu…n-are cum ca la cata laba faci mai mult ca sigur n-are de unde sa iasa atat, decat daca ai adunat intr-un borcan.

Alo babo, nu ma dau de pe locul asta, mai sunt inca 10 cel putin in autobuz. Stai acolo. Si ce pizda matii imi pasa mie ca e soare si ca mergi cu spatele? Mi se rupe, dispari.

Mersi ca ai venit sa ma iei, dar de ce dracu imi amintesti cand STII CA MA SEACA CORIJENTELE SI MAI AM UN PIC SI IMI TRAG UN GLONTE IN CAP cu chestii neinemnate care nu-ti convin tie. E prietenul meu cel mai bun si e normal sa imi faca apropouri, ca daca nu mi-ar face copilule ar insemna ca sunt urata si atunci nu m-ai mai iubi.

Alo curvo, nu ma mai suna. Ma doare in pula ca te-au parasit „tovarashii”. Ce, tu nu ai dat cu sutul cand eram la pamant? Imi pare rau, pentru cei 5 ani irositi, dar dispari in pula aurolacilor cu care te futi.(vezi foloseste prezervativul!)

Si tu ce ma? Ai chef sa fii suparata pe mine ca nu stiu cand nu am facut ce ai vrut tu? Ti-era rau? Si de ce in mortii tai ai mai iesit din casa cu noi? Nu stii ca eu frecventez parcuri, alergand si distrandu-ma, nu ma inchid in baruri ca sa barfesc si sa vorbesc despre moda si cum iti faci tu unghiutzele roz la picioare.

Lasati-ma cu pisi al vostru. SUNT FATA (din pacate). Ma cheama ANDRA jigodiilor, ce e asa greu? se pronunta cum se scrie A-N-D-R-A!

Si ce mai vreti? N-am. Nimic n-am. Aer? NU IMPART! Bani, nici atat. Tigari nu mai am, de bautura ma las. Nu ma mai tenta ca ma apuc de droguri doar sa va vad pe toti niste elefanti roz.

Si ce daca ti-a murit canarul? Ti se pare ca am vreo urma de regret pe fata? Ti se pare ca o sa incep sa bocesc. Plateste-ma si fac pe bocitoarea, macar scot un ban cinstit, mintind ca imi pasa.

LASATI-MA! Imi vine sa injur, tot si toate! Lasati-ma sa trec dracului peste tot si dupa vorbim, dupa ma fac inapoi o fata buna…





Fericire…

20 07 2009

Relativa. Cuvant simplu „fericire”, oribil de simplist si fonetic si gramatic,abject. Fericirea in sens e mult mai mult decat lasa literele sa se vada. Fericirea are nevoie de un cuvant mai sonor, nu ceva atat de abiotic. Ca sa fie fericit, poti fi boem,bogat,sarac,sanatos,pe moarte. Fericirea nu e o acalmie, e plina de framantari si urale,de intrebari si raspunsuri.

Fericirea e absurda,neinteleasa in esenta,subapreciata des,supraapreciata uneori. Fericirea nu e materiala,e sufleteasca,o atragi. Devine materiala cand tu o concepi material. E ca un botriocefal al sufletului, ca un parazit. Nu ai nevoie neaparat de ea, dar ea are nevoie de tine ca sa existe, ca sa aiba putere. Se hraneste cu instinctele tale primare, te macina sa o alimentezi, te foloseste, te face dependent de ea. E o heroina care te ajuta in timp ce iti omoara orice altceva. Fericirea nu e un instinct, nici un obicei, e o calitate facuta in timp. Nu exista un apogeu al fericirii. Intotdeauna poti sa spui „gata, ma multumesc cu atat.” Fericirea nu e a iubi, e a fi iubit. Fericirea are un singur dusman, mai multa fericire. Fericirea poate fi o alta persoana, un obiect. Un singur lucru ma face fericita in totalitate, fara sa ma supere vreodata: ploaia. Si alte lucruri ma fac fericita: iubitul,prietenii,familia,cadourile, dar fiecare se intampla sa imi faca zilele abominabile. Fericirea se inmulteste. Fericirea e complexa.

Ce va face fericiti?





De ce il iubesc?

16 07 2009

Pentru ca imi spune pe nume sau imi da tot felul de porecle dragute.

Pentru ca tine minte ziua mea de nastere.

Pentru ca stie pe cat facem nu stiu cat de cand ne cunoastem.

Pentru ca vorbim in fiecare noapte la telefon bazaconii.

Pentru ca ma saruta exact cum imi place.(doar eu l-am invatat)

Pentru ca ne potrivim la fantezii.

Pentru ca ii place sa ii gadil orgoliul.

Pentru ca ma tine de gat cand mergem pe strada.(asta inseamna ca e mandru de mine)

Pentru ca ma tine aproape de el cand ne uitam la poze.

Pentru ca imi arata poze de cand era mic.

Pentru ca se plosteste cand volbim.

Pentru ca face „waji-waji”.

Pentru ca e mai rational ca mine.

Pentru ca se intelege bine cu prietenele mele.

Pentru ca o iubeste pe Leeloo.

Pentru ca toti prietenii mei il urasc,si se simte vinovat(desi nu are de ce)

Pentru ca pot sa ii zic ca nu il iubesc, ca imi raspunde calm „NU TE CRED!”.

Pentru ca stie ce flori imi plac.(nu e greu,imi place doar un singur tip)

Pentru ca incearca sa ma cunoasca asa cum sunt si asa cum vreau sa par.

Pentru ca i se incurca limba in gura cand da explicatii.

Pentru ca mi-a pus un inel pe firul de la mouse.

Pentru ca atunci cand ma vede este o mata alintata sau un leu curajos.

Pentru ca pot sa-i povestesc dramatizarile mele.

Pentru ca imi spune ca ma iubeste de fata cu prietenii lui.

Pentru ca scoate latura mea feminina.

Pentru ca are o opinie proprie.

Pentru ca incearca sa citeasca.

Pentru ca pune la suflet criticile mele.

Pentru ca avem gusturi total diferite in materie de haine.

Pentru ca mergem la cumparaturi.

Pentru ca ma lasa sa ii dau de mancare.

Pentru ca imi zice cand gresesc.

Pentru ca se oftica la glumele mele nesarate, dar nu se supara.

Pentru ca atunci cand l-am speriat a vrut sa ma omoare cu un baton de Toblerone(vrea sa fac diabet).

Pentru ca ma cara in brate desi poate face hernie.

Pentru ca imi da mesaje.

Pentru ca ma chinuie pana ii spun ce am patit.

Pentru ca nu cedeaza.

Pentru ca mi-a promis ca facem macheta cutiei noastre de carton in care o sa locuim.

Pentru ca nu il sperie ideea de viitor impreuna.

Pentru ca se baga cu capu sub patura,atunci cand sunt nesigura si pleaca in viitor si imi povesteste cum o sa fie.

Pentru buzele lui senzationale.

Pentru ca are o problema cu „CARPATII”.

Pentru ca ma tine in brate strans cand stam in pat.

Pentru ca a plans in fata mea, desi pare dur.

Pentru ca straluceste.

Pentru ca are un cur misto.

Pentru simtul estetic in amenajarea camerelor.

Pentru ca orice idee a lui devine realitate.

Pentru ca e descurcaret si sociabil.

Pentru ca facem poze impreuna.

Pentru ca nu sterge pozele naspa.

Pentru ca tine poze cu mine pe backgroundul telefonului.

Pentru ca ma are pusa „CONTACT” pe ecranul telefonului,langa maicasa.

Pentru ca stie ce parfum folosesc si il recunoaste dintr-un milion.

Pentru ca e un rebel cuminte.

Pentru ca ma face o persoana mai buna.

Pentru ca e un baiat mult prea bun.

Pentru ca ma scoate din lumea mea zilnic.

Pentru ca ma ajuta sa nu gandesc prea mult.

Pentru ca e politicos.

Pentru ca ne gadilam.

Pentru ca daca cadem din pat nu il deranjeaza.

Pentru ca am evoluat impreuna.

Pentru ca incearca sa ma faca optimista.

Pentru ca desi i-am ascuns chestii, nu m-a parasit.

Pentru ca ma face il iubesc din ce in ce mai mult.





Avem nevoie de eroi (sau discursul de Miss Univers)

16 07 2009

Scuzati intarzierea…

Caut eroi! Lumea mea trebuie salvata. Caut un erou care care sa opreasca razboaiele si altul care sa pastreze lumea curata. Caut un erou care sa opreasca foametea si sa salveze copii si femeile de la maltratare. Caut un eroi care sa omoare criminalii si altul care sa scape de cadavre. Caut un erou care sa ne incante cu muzica lui si altul care sa ne scrie cele mai superbe carti. Caut un erou care sa ne aduca din morti pe cei dragi si altul care sa ii duca inapoi cand vor vrea. Caut un erou care sa ma scape de fantomele din camera mea.Caut un erou care sa gaseasca remedii pentru boli si altul care sa opreasca creerea virusilor in laborator.Caut un erou care sa se ingrijeasca de animale si care sa le gaseasca adapost. Caut un erou care sa faca moon-walk si altul care sa danseze vals. Caut un erou care sa stie sa dirijeze circulatia si altul care sa reduca numarul de masini. Caut un erou care sa reduca poluarea si altul care sa ne instruiasca cum sa ne pastram planeta. Caut eroi pe post de profesori. Caut eroi in parcuri si langa lacuri. Caut eroi pe post de salvamari(actual nepasatori). Caut eroi pe post de parinti si bunici. Caut eroi in locul politistilor si medicilor, in locul elevilor si a mentorilor nostrii. Caut eroi in locul dependentilor de calculator. Caut eroi in locul rusinilor devenite staruri peste noapte. Caut eroi in locul oamenilor care fac trafic de femei,organe,copii sau droguri. Caut eroi in alcoolici si fumatori. Caut eroi in locul nostru,al oamenilor obisnuiti care am putea sa nu mai urat,sa nu mai blamam guvernul si hotii, care am putea sa-i detronam in schimb! Care putem sa ne facem fericiti pe noi si pe cei dragi noua. Caut eroii din fiecare dintre noi!

<cu asta sigur castig.





Cat?

13 07 2009

Am citit acum cateva zile un citat interesant si as vrea sa dezbat problema pe doua cazuri traite de mine,dar fiind pusa in roluri diferite.

„Cat crezi ca dureaza fericirea, cladita pe nefericirea altcuiva?”

Situatia 1:

Ai mei sunt divortati  de ceva ani. Tata a plecat pentru ca nu se mai intelegea cu mama si a gasit fericirea in alta femeie. Fericirea lor a fost cladita pe nefericirea mamei, a fratelui meu, dar in special a mea (problemele mele sunt cele mai importante). I-am blamat,i-am urat. Rugamintile mele au fost calcate in picioare pentru ca ei sa fie „fericiti”. Si stiti sfarsitul? Vi-l spun eu. S-au despartit. Tata si-a cladit fericirea impreuna cu alta, pe nefericirea tipei acestea. Nu stiu exact cat a durut-o, dar stiu ca aceasta femeie a fost mai nefericita ca mine, pentru ca a dezbinat o familie si pentru ca a ramas cu „buza umflata. [nu spun ca tata sau/si mama n-au fost si ei vinovati,dar asta e o alta poveste]

Situatia 2:

Ca sa fac un rezumat, actualul meu prieten (sa-i zicem T.) si cu mine ne cunoastem de trei ani, din care primul an jumate am fost impreuna, urmatorul an nu si acum ne-am impacat iar. In anul in care se presupunea ca suntem doar prieteni, eu m-am combinat cu un coleg de clasa de al lui. Acesta mi-a facut cunostinta cu o colega de a lor de liceu (sa-i zicem I.) [eu inca il iubeam pe T.]. si fetiscana asta era indragostita de T. TIpa m-a tot aburit ca T e nasol, ca nu intelege cum am putut fi cu el. Urmatoarea zi s-au combinat. Vai si cat o uram. Iesim o data I, actualul de atunci si eu. VOiam ca I si T sa se desparta. Nu am avut curajul sa fac nimic. Totusi, actualul meu de atunci,pentru ca nu il suporta pe T, a inceput sa ii bage in cap lui I ca sa se desparta de el. Nu i-am luat apararea lui T, desi stiam ca tot ce se zice nu e adevarat.( imi cer scuze cu ocazia asta) Am facut-o pe I sa vrea sa se desparta de el. Mi-am cladit fericirea pe nefericirea mea pe nefericirea lui. In cazul acesta a durat cateva minute. I m-a pus sa ii scriu mesajul de despartire. Scriindu-l mi-am dat seama cat o sa il doara. L-am trimis. S-a prins ca eu il scrisesem. Dupa o saptamana I si T s-au combinat, eu m-am despartit de colegul lui. Noul cuplu parea fericit. Fericirea lor era cladita pe nefericirea mea. T. si-a dat seama ca nu o iubeste pe I. S-au despartit.

Cand am patit cel de al doilea cazi, mi-am dat seama ca am fost exact ce blamam in femeia aceeas, doar la o scara redusa si nu atat de grava. M-am urat pentru ca nu am vazut ca devenisem, chiar si pentru o ora, tot ceea ce am detestat.

SI acum va intreb, v-ati cladit fericirea pe nefericirea altora? Fiecare din noi face asta neintentionat,  cateodata, dar ati face-o cu buna stiinta?

Nota: Din perspectiva mea, fericirea e un termen relativ, dar voi spune asta intr-un alt post.